Alex TG – "Revoluţia nu va fi televizată, e postată pe blog"

Prima tură de perle. Colectate personal. Puţine, noi sau vechi, puţin incomplete, uşor de ghicit ale cui (dacă eşti din Gojdu).

i.) Endodermul are dezoltarea cea mai maximă.

…aceste sanţuri adânci împarte…

ii.) …că-ţi dau una de-ţi zboară tot mucegaiu!

Îi dă cu băţul la fund lui Manole?

Aia clasică cu “Te crezi mai proastă ca mine?” nu are rost s-o pun, right?

…and no one, no one, no one cared,
but burning stars lid up their hair…

Băi deci treaba e nasoală în viaţa asta. Am realizat că toate “primele zile de şcoală” (adică atunci când e luni după vacanţă) sunt la fel. Cum? Păi mă duc vesel acolo-n clasă şi în mai puţin de 15 minute devin mai mult decât sictirit. Apoi mai trece ceva timp şi îmi intru în starea normală. Mereu dezamăgit. Chiar când mă spălam azi dimineaţă pe dinţi mă gândeam ce interesant ar fi să apar la şcoală cu un tricou pe care să scrie mare “Şcoala Suge!”. Ai naibii profi comunişti…

Şi mi-e foame şi ştiu că la 4 mă duc la curs de legislaţie (acuma e 3 fără un sfert), iar apoi matematică şi din nou conştientizez ce nasoală e treaba respectivă menţionată anterior, cea de care ziceam înainte, din paragraful precedent etc.

Aş vrea şi eu să fiu în stare să scriu din când în când posturi lungi despre banalităţi. Şi din nou a luat Slayer Grammyul. Am memorie proastă căci vreau să pun pe blog replici seci (dialoguri cum pun alţii) şi chestia e că zilnic aud zeci, multe superfunny, dar le uit. Sunt dezamăgit. Totuşi râd când aud “se ştie” în piesa de la Cassa Loco. La fel cu altă replică tâmpă auzită azi:
“Nu vă meritaţi media!”

Suntem un pic Pepsi! Stai să pun şi poză cu reclamă:

Mi-a venit titlul brusc, aşa din reclama aia care…

Vă recomand (orădeni) să mergeţi duminică să-l vedeţi pe A.G. Weinberger în concert deoarece garantat va fi foarte mişto. Zice şi pe bihon.

Am realizat din nou două chestii. Prima ar fi că Mircea Badea e naşpa. Nu trebuie motiv întemeiat pentru această afirmaţie. E de ajuns să te uiţi odată la emisiunea lui. A doua este că Metallica sunt tari şi încă sunt capabili să facă muzică bună. Asta după ce am ascultat de câteva ori noile piese care urmează (sau nu) să apară pe viitorul album. Ftw!

Eu iar mă car. Profit că e vacanţă şi dau o tură până prin centrul ţării, pe la Sibiu. Vin înapoi până luni.

Am trecut pe la şcoală tocmai când ieşeau olimpicii naţionali de chimie de la proba teoretică. Ce bine m-am simţit să aud iar accente de bucureşteni şi moldoveni – ca în vacanţă.

Ideea era că fac parte dintr-un grup de prunci care iau interviuri filmate unora dintre profii doctori conferenţiari (şi alte titluri pompoase) care-s mai baştani în domeniul chimiei. Printre ei, o colegă a mai avut de luat interviu la mai marele carbasan de clasa a 11a, olimpicul internaţional, marele zeu al chimiei. Tip amuzant pentru că se încadra în modelul ideal de tocilar. Sau geek, cum o fi. Era aşa înăltuţ, ochelarist, plin de coşuri pe faţă şi cu o mare problemă la interviu: avea emoţii. Era săracul ruşinat în faţa camerei. Prin urmare, colega respectivă a făcut cu el nişte probe, ca să iasă treaba bine din prima (n-o ieşit). Întâi, i-a dat hârtia cu întrebările pe care avea să i le pună, astfel încât să-şi mai poată pregăti cât de cât nişte răspunsuri adecvate. Una din întrebări era “Ce ştii despre patronul spiritual al colegiului nostru, Emanuil Gojdu?”. Oops. Băiatul nostru nu ştia nimic despre el. Astfel, s-a apucat profa de română (cea care conduce afacerea) să-i povestească cine şi cum a fost tata-Gojdu, pe scurt, să-i spună ce să răspundă. Faza mi s-a părut de-a dreptul penibilă, dar nu-i nimic: aşa se face jurnalismul adevărat.

Uau, ce frumos e afară. Cred că mi-a trecut febra.

Poate aţi notisăluit (observat) că ultimele posturi sunt cam de umplutură, nici eu nu le-aş da atenţie. Draci, nu ştiu ce am în ultima vreme. Nu găsesc subiecte de scris. Sau cel puţin nu reuşesc să fac din ceva lame, ceva demn de citit.

Acum cinci minute erau 10 grade afară. Acum sunt 11.

În fine, nu aş fi observat că se apropie tâmpa zi de 14 februarie dacă n-ar scris deja cam toţi bloggeri despre ea. Unii-s pro, alţi contra, iar cei mai mulţi postează doar mesaje de îndrăgostiţi. Şi alea prost făcute. Eu spun de acuma că am să dau ignore oricui îmi va trimite GM-uri de sfântu Valentin, indiferent de rasă, religie sau sex. Dacă tu cititorule deja ţi-ai propus deja să faci ceva special/iei cadou prietenului/prietenei în acea zi, te rog dă alt-f4 şi nu te mai întoarce.
Read the rest of this entry �

Testul medical pentru şcoala de şoferi e foarte fun. Sau nu. A trebuit să mă înghesui printre toţi nespălaţii/maneliştii/viitorii tirişti/femei care au “Oda bucuriei” ca ringtone/bătrânii şi să stau la cozi timp de o oră jumate.

Iar acuma sunt bolnav. Tuşesc ca un apucat, mă doare gâtul şi mă simt slăbit. Şi mai e o parte naşpa: mă plictisesc groaznic.

Ce scrie mai sus e de ieri. Astăzi am luat parte la primul curs de la şcoala de şoferi. Profesorul e un tip mişto, bihorean get beget (ştiţi voi), care a explicat colectivului tot felul de chestii foarte clar, ca pentru proşti. Deci am ajuns la concluzia că şcoala de şoferi e un lucru interesant, lejer şi uneori şi amuzant.

Joi este în Miraj concert Lună Amară. Am mai pus şi la status acum două săptămâni, când s-a anunţat şi pe Metalhead. Face parte dintr-un turneu prin ţară, care se vrea “de relaxare”, cu ocazia sesiunii, adică au să cânte doar în mod acustic. Iar mi se pare interesant. Menţionez că mie nu-mi place deloc trupa, apropo. Aşa că pentru cei care vor merge la respectivul concert (intrarea e 5 lei parcă), am o rugăminte: strigaţi să cânte “Folclor”.