Alex TG – "Revoluţia nu va fi televizată, e postată pe blog"

Ăsta e un “hit” de-al meu. Poezie care le place multora. Cred că am scris-o cam acum un an, poate mă înşel. Nu intenţionam s-o postez aici, dar iată că am decis acum că totuşi…

Cât de disperată poate să mai ajungă campania asta electorală dusă de PD-L?

Vă spun eu că ieri după-masa, fiind la un coleg acasă, am ascultat cu stupoare o voce de robot la telefon care, după ce am răspuns apelului pe RDS, a început să debiteze cum că Bolojan este un viitor dictator, un incompetent şi habar nu are cu ce se mănâncă Oradea, fiind din Aleşd. Apoi, vocea îndemna să am încredere în Ştefan Şeremi şi să votez PD-L-ul. Absolut penibil!

Era prea tare ca să n-o pun aici.

via de ce.

Pe data de 4 iulie, cel mai probabil în cadrul Serbărilor Cetăţii de la Oradea, va avea loc un concert al trupei germane Farfarello. Trupa există de peste 25 de ani, a susţinut peste 2500 de concerte în toată Europa, are la activ 14 albume şi un DVD. Ceea ce, pentru noi, ar trebui să ne atragă atenţia este faptul că liderul trupei (Mani Neumann) a fost şi este un membru important al trupei Phoenix.

La Oradea, vom vedea formaţia germană în formula Manfred (Mani) Neumann – vioară şi flaut, Ulli Brand – chitară, Stefan Wiesbrock – chitară acustică, Urs Fuchs – contrabass + invitaţi. Unul dintre colaboratorii trupei care vor urca pe scenă este Josef (Joschi) Kappl – bass, acesta de asemenea fiind unul dintre pilonii care au stat la baza legendarei Phoenix.

În ultimele zile se distribuie prin oraş câteva pliante cu mesaje împotriva candidatului la postul de primar Ilie Bolojan, care îndeamnă cititorul să nu îl voteze pe acesta. Sunt curios cine a avut iniţiativa să le facă şi să le printeze.

Suntem informaţi că doar acasă putem vota ce e mai bine pentru noi şi familie şi îndemnaţi să nu mai dăm pălincă şi caltaboşi încă patru ani celui mai corupt guvern pe care l-a avut ţara de la comunism încoace.

Alaltăieri (cred) am primit de la un coleg o poză cu scanarea. Click deasupra.
Merci HDDBogdan.

Am fost la întâlnirea de ieri a bloggerilor cu Ilie Bolojan, om care mi-a făcut o impresie destul de bună. Adică, dacă înainte aveam oareşce îndoieli, acum chiar m-a convins să-l votez. Au avut loc discuţii foarte interesante şi, pentru mine, foarte educative. Acele 2 ore şi ceva au fost mai educative decât două zile şi ceva la şcoală. Bolojan m-a impresionat mai ales prin maturitatea politică, cel puţin aparentă. Este lipsit de toate defectele pe care le posedă ceilalţi candidaţi, dacă e să o iei electoral. Sper să câştige alegerile.

Au fost prezenţi:
Alexandru Sereş, Lilişor, Orădeanul, eu, Andrei M., Andrei F., Daniel, Adi, Darius, Alin, Radu, Iana, Ştefan, Marcel, Ovidiu, Sebi, Marius, Mircea şi Marcel

Poze au fost:
făcute de Netics / făcute de Alexandru Sereş / făcute de Oradeanul.

Aseară m-a lovit un gând ciudat: gândul că anul viitor voi împlini 19 ani. Băi, până acum, priveam cu bucurie faptul că înaintez în vârstă. Dar acum, când mă gândesc că am să am 19 şi nu 18 ani la un moment dat, parcă nu mai e deloc la fel. Şi da, în concepţia mea, asta este vârsta ideală în viaţă. La 18 ani poţi face cele mai multe lucruri din cele pe care vrei să le faci, cu efort puţin. Ai responsabilităţi, dar încă puţine. Sunt multe argumente, în fine.
De asemenea, am mai descoperit că nu poţi ucide ceva perfect.
Stranie de tot mi se pare însă această subită schimbare. M-a lovit extrem de brusc şi aleatoriu. Parcă nu mai privesc viitorul la fel. Sunt curios dacă şi altora li se întâmplă aşa…

Trebuia să-mi pun şi eu blogul pe afiş când am făcut Negură.

Săracu’ Mălă. În noiembrie (anul trecut), am pus un pariu cu el. Era vorba de ceva tip care se dădea mare carbasan. Stăteam cu Mălă lângă terenul de baschet din parcul 1 Decembrie şi priveam la ăsta. El zicea că poate să bage mingea în coş de la numaiţinminte ce distanţă, eu nu credeam. Era oricum cu mult în afara terenului, deci departe. Şi Mălă zice: “Dacă nimereşte în coş, îmi faci un blog.” Şi culmea, a nimerit. Nici nu mai ţin minte cine era. Cert e că după vreo săptămână, Mălă a căpătat blog. Pe noiembrie 11 el scria:

Welcome to my blog….blog a cărui existenţă se datorează în întregime domnului Alex Drăgan, un blogger de excepţie(dupa părerea mea) din blogosfera orădeana. Aşa că doresc să-i mulţumesc şi-l invit să scrie aici ori de câte ori se plictiseşte de propriul lui blog:)

Săracu’ Mălă. Mă simţeam dator, dar în acelaşi timp aveam sentimentul că Mălă nu merita să-i fac eu lui blog. Ciudat. Şi nici acum nu-mi dau în totalitate seama de ce am scris “malaiesi.blogspot.com” în acel formular de creare a blogului şi nu “malaies”, sau “malaiesh” (pe el îl cheamă Mălăieş-Popescu Tudor Adrian). Am fost un pic bou. Poate pentru că:

Sunt un egoist înfumurat de propriile-mi idei, misogin egocentric care doarme vinerea şi chefuieşte duminica, pregătit fiind pentru ziua de luni. Nu văd soarele de dimineaţă ca fiind mai mult decât un bec economic cu lapte în loc de lumină şi nici iarba decât ca o hrană de vaci ce creşte mult prea verde uneori ca să fie pe gustul meu. Ignorând buna etică mă impun grosolan acolo unde nu este nevoie de mine şi sparg tiparele normelor sociale printr-o înşiruire de cuvinte ce se vor a fi poezii elevate printr-o calitate mereu crescândă prost, fiind mult prea siropos şi sensibil la lumina ochilor mei ce văd lumea încojurătoare ca un vas prin excelenţă purtător de mizerii bipede sesizate de cei ca mine…

Săracu’ Mălă. Nu m-am gândit că nu se poate schimba linkul. Acum unii care-l citesc chiar cred că aşa îl cheamă, alţii îl au aşa la blogroll – “malaiesi”. Oricum, chiar dacă nu îmi plac majoritatea poeziilor lui, Mălă este un bun prieten şi mă bucur că-l cunosc. Hmm, asta era offtopic.

…când înghit. Mă doare capul şi mi-e somn. Stau treaz deşi vreau să dorm. Şi am febra musculară la un picior. Cum e aia, să ai febră musculară la un picior dacă ai umblat zeci de kilometrii cu ambele picioare?

Aţi auzit vreodată termenul de “nintendocore“? Io azi. Ce prostii ascult şi eu când sunt bolnav…