Alex Drăgan – "Revoluţia nu va fi televizată, e postată pe blog"

Ok, cu toţii ne bucurăm că Metallica vrea să meargă back to teh roots cu acest viitor album şi riffurile suna bine şi pozele arata bine şi pre-review-urile sunt promiţătoare (oarecum) dar tati, ăsta e titlu? Hai mă, Mustaine l-o gândit? Vers offtopic.

Probabil veţi înţelege de ce nu am scris de atâtea zile.

E gata anul şcoleric, eu unul mă bucur de venirea vacanţei mari. Nu mă bucur însă de recenta apariţie a unei protuberanţe a pielii pe mâna mea stângă care, dacă nu mi-ar provoca mâncărimi, nu m-ar supăra deloc.

Deci da, probabil v-aţi prins deja. Nu ştiu ce să mai scriu. Dar have no fear, am ştiut să găsesc filme pe net cel puţin interesante cât să le vedeţi odată. De exemplu, aveţi mai jos o animaţie mişto intitulată The Battle Of Social Networks cu myspace, facebook, friendster şi secondlife:

Păcat că lipseşte minunatul low5â„¢. Mai departe, am mai găsit (că atât doar am avut chef să caut) un clip cu un scoţian care şi-a luat numele de regurgitator profesional, dacă ar fi să traduc aşa. E unul din cele mai ciudate şi extraordinare talente inutile pe care le-am văzut.

De ce am pus poza aia la început?

Ai un copil da? Se poate să ai doi, da aia e şi mai trist. Şi, ca un părinte normal, bagi o grămadă de bani, timp şi răbdare în el. Şi mai presus de toate, iubire. Trudeşti zi după zi pentru el, luni, ani la rând, te bucuri că e frumos, sănătos, inteligent, cu abilităţi şi talente, dar el ce face? Merge la şcoală.

Are rost să continui? Bine.
Şi ce face el la şcoală? Păăăi, nimic. Practic, pe lângă toată educaţia pe care te-ai străduit să i-o oferi se instalează un nou set de valori. Sau să le zic non-valori? Şi el merge zilnic la şcoală, unde pierde vremea cu aceleaşi tâmpenii inutile. Timpul îi este ocupat cu aceleaşi teme şi lecţii care nici pe tine nu te-au ajutat cu nimic acum 30 de ani. Eventual, se implică şi în alte activităţi “educative” în urma cărora nu obţine, desigur, nimic, ci mai degrabă profită profesorii sau alţii de el. Da, ajunge unealta unui profesor care obţine majorări de salariu de pe urma lui, sau a unui student din ceva club de tineri care face contract şi scoate bani din prunc şi aşa mai departe. Îşi face prieteni care niciodată nu ar da de la ei fără interes, care ar fi dispuşi oricând să-l trădeze pentru a obţine ceea ce îşi doresc. Îţi vezi apoi copilul o simplă oaie în turma aia de mulţi nimeni, zâmbind în poza de la ceva eveniment care serbează una din micile lor victorii care nu valorează nimic. Te simţi mândru când vezi poza aia? Da, copilul are talent, are potenţial, ar putea ajunge mare, ar putea ajunge cineva. Păcat că nu o să ajungă nimic, cel mai probabil o să treacă prin viaţă la fel, cu toată lumea profitând şi folosindu-se de el. Te miri când descoperi că fumează la 15 ani? Pui la îndoială capacitatea lui de a-şi face prieteni de sex opus? Te bucuri când ia bacul cu 8 sau 9 şi intră la aceeaşi facultate cu restul turmei? Eşti mândru când e angajat ca salariat la ceva firmă mare care-l pune să lucreze ca un rob ani de-a rândul, singura lui determinare fiind de a avansa pe scara socială? Ca să poată şi el să profite şi să se folosească la rândul lui de alţii ca el? Să ajungă şi el un şef mic, care mereu va răspunde la un şef mai mare?

Avea talent copilul, avea potenţial, dar el ce-a făcut? A mers la şcoală.

Eram sigur că aşa se va întâmpla. Şi totuşi, eu mi-am făcut datoria. Am muncit, m-am documentat şi am pierdut voluntar din timp să scriu un nou articol pentru ziarul şcolii. Ce a ieşit e foarte bun după a mea părere. Dar nu, trebuie să ne batem joc de munca omului şi de faptul că e printre singurii care au curajul să spună lucrurilor pe nume. Şi profa, desigur, iar mi-a respins articolul, m-a redus la tăcere înainte să pot spune orice. Şi să mai vrei să vii în şcoala asta… te doare capu’, ba mai mult: se extinde şi te doare şi gâtu’.
ok, am înţeles: nu poţi ucide ceea ce e perfect. din nou. al dracu
Am scris despre fumatul la mine în şcoală. Asta a fost tema care mi s-a dat. De fapt, articolul trebuia să fie legat de un nou regulament în şcoală, care de fapt nu există (în ciuda spuselor profei). Eu am căutat în legislaţie, care iar nu s-a modificat din 2002, deci nu puteam să mă leg de asta. Iată totuşi ce am scris până la urmă:

La începutul lunii mai, presa naţională vuia în legătură cu un scandal petrecut într-un oraş nu departe de noi. “Conducerea unui liceu din Zalău riscă să fie sancţionată după ce a amenjat un loc special pentru fumat chiar în curtea şcolii.” scriau jurnaliştii Antena3. Sătui de fumul din coridoare şi distrugerile din băi (sună cunoscut), profesorii acelui liceu au votat şi au hotărât, în unanimitate, să amenajeze un loc special pentru fumat, cu lădiţe pline cu nisip, pentru ca mucurile de ţigară să nu mai fie aruncate pe jos, deşi intrau în contradicţie cu regulamentul şcolar. S-a făcut mare zarvă în presă şi, prin urmare, s-a pătat urât numele instituţiei. Mai important de fapt, directorul şcolii a fost sancţionat prin impunerea de penalităţi salariale.

Nu la mult timp după aceasta, o stranie schimbare a avut loc şi la noi în liceu, la Gojdu. Din anumite motive, câţiva dintre profesori şi-au făcut un obicei în a trece mai des prin zona chioşcului din curtea şcolii, şi tocmai în pauze. Unii din ei pe care nu-i vedeai niciodată acolo, acum te puteai aştepta să apară oricând. Directorul nostru, în special, a fost văzut la ocazii discutând cu elevii care stăteau pe acolo, ba chiar şi scriindu-le numele pe hârtie. Odată, se ştie că a venit cu o cameră de filmat în mână, cu obiectivul îndreptat spre colegi. De asemenea, tot în această perioadă şi la fel de straniu, am observat că mult mai multă lume mergea la baie.

Deşi agitaţia a trecut, nu pot să nu privesc la aceste evenimente şi să deduc legătura dintre ele. Nu este greu a realiza ce a cauzat comportamentul profesorilor noştrii, mai ales a celor din conducerea şcolii. Nu este greu la fel, în urma conştientizării acestor lucruri, a fi mulţumit şi a merge mai departe, pentru că, din fericire, părinţii stau cuminţi şi inspectorii stau cuminţi ca şi până acum, iar şcoala a intrat iar în normalitate. Cum în pauze unii profesori stau la fumoar, tot aşa unii elevi stau în continuare la… chioşc.

Ce titlu amuzant a ales domnul profesor Ursuţa pentru spectacolul de astăzi!

Am fost la vot, am votat cu câştigătorii.
După ce de luni de zile şi-a tot dorit să organizeze o festivitate la care vedeta să fie iapa lui pe nume Miss, astăzi, profesorul Ursuţa Traian a reuşit să strângă un grup mare de elevi care să-l privească călare în curtea şcolii.
Read the rest of this entry �