Alex Drăgan – "Revoluţia nu va fi televizată, e postată pe blog"

Mă spăl pe mâini este titlul campaniei sociale pe care o fac alături de două colege pentru cursul de Comunicare Publică. Azi, foarte mândru după ce am investit o grămadă de timp pentru el, vă prezint site-ul campaniei, aşa că daţi click pe poză:

Afişele campaniei funcţionează ca reminder dar şi ca modalitate de informare, fiind amplasate în băile publice ale Clujului. Stickerele asemenea. Spotul campaniei se aude la Radio Impuls, iar site-ul… da, site-ul e gata şi el, în sfârşit. N-am mai umblat niciodată pentru un lucru cât am umblat şi voi mai umbla pentru campania asta. Eforturile noastre, ale echipei DDK, sunt foarte mari, pentru că vrem ca această campanie să iasă cât mai bine. De aceea, dacă aveţi blog sau site, vă rog să ne susţineţi punând un banner şi la voi acolo.

Cea mai tare chestie din gura unei cheleriţe am auzit-o în Kelly’s Oradea. Vine la masă şi întreabă cu ce ne poate…

Ea: servi. Nu meniu.
Eu: De ce nu meniu?
Ea (oftând): Îi departee… Vreţi meniu neapărat?
Eu: Hai acuma fă totuşi un efort.
Ea (înainte să meargă): Mi-i lene să mă duc până acolo. Şi asta am auzit toată ziua, că toată lumea vrea meniu.

Am rămas cu toţii de la masă mască la faza cu “îi departe”. Nu credeam că voi avea să păţesc aşa ceva vreodată. În concluzie, nu mergeţi acolo. Apoi, când am vrut să comand un Ursus mic, mi-a spus altă chelneriţă (a venit alta, probabil la prima îi era prea lene) că nu au nici o bere mică şi că nu ştie de ce scrie aşa în meniu, o fi greşeală… Apoi şi-a amintit că are Peroni mic.

Locul acela, de când îl ştiu (de ani buni) a avut cea mai jenantă servire din tot oraşul. Chelneri şi chelneriţe cu figuri peste figuri şi ca bonus taxa la baie. Ce restaurant are taxă la baie?

Şi mai nou bagă muzică dance ungurească…

Sylvester Stallone
Jason Statham
Jet Li
Dolph Lundgren
Mickey Rourke
Bruce Willis
Arnold Schwarzenegger
Steve Austin

Mulţi cred că o ştiau deja pe asta cu Clujinskaya, made in Româninskaya, şi eu o mai vazusem. Dar ceea ce nu mai văzusem înainte şi m-a amuzat cu adevărat era chiar lângă:
Read the rest of this entry �

În vacanţă am vrut să merg la Şuncuiuş, dar părinţii au zis că nu are nici un rost că va ploua toată săptămâna. A fost soare. Apoi au zis că în săptămâna asta vor fi temperaturi foarte ridicate, că vine căldură. Mă uit pe geam…

Am visat în dimineaţa asta un fel de tren sau ceva format din bărci în loc de vagoane. Era o barcă ce vedeam practic şi barca mergea în mare viteză printr-un oraş aglomerat, pe un traseu parcă prestablit. Barcă pe roţi. La cum mergea, aş fi zis că e pe şine. Lua curbe cu mare viteză, ca un roller coaster. În barcă era o femeie întinsă. Femeia năştea. Era toată transpirată şi în chinuri şi era, aparent, ajutată de altă femeie. După ce a ieşit copilul, faţa femeii s-a luminat şi ea a zâmbit întrebând: e băiat sau fată? Dar răspunsul nu venea, deoarece, în barca alăturată, cealaltă femeie luase copilul şi începuse să-l sfâşie cu nişte unghii subţiri ca nişte gheare. Copilul era spintecat în bucăţi şi peste tot era sânge, iar mama lui era maxim de disperată, dar incapabilă să facă ceva, doar privea ţipând. Curios. Şi mi-am amintit, după ce m-am trezit, de o carte de simbolistică a visurilor pe care o văzusem într-un hipermarket. O carte de vise. Iar acum sunt curios ce s-ar fi putut interpreta din visul meu cu ajutorul unei astfel de cărţi.

Apropo de cărţi, astăzi începe târgul de carte Gaudeamus, ajuns la Cluj, în piaţa Unirii. Uitându-mă peste lista editurilor participante, am fost dezamăgit să văd ca aproape nici una din ele nu mi-ar stârni interesul, mai ales privind ficţiunea. Nici măcar Polirom nu apărea, numai Nemira şi, desigur, Humanitas. Vor fi mai multe lansări de carte şi, tot aşa citind lista, mă gândeam că eu, să fi fost organizator, aş fi pus în program şi un moment special în omagiul lui George Vasilievici. Dar cui îi pasă de un poet în zilele astea?

Ciucle zice că Irealitatea va ajunge poate un mare ziar, cu mare redacţie gen Academia Caţavencu. Poate chiar şi televiziune. El zice că Irealitatea este un blog mult mai tare decât al meu. El zice că Irealitatea este vocea evangheliei lui Satana. El zice despre politică, politicieni şi moravuri uşoare, nu pentru cei portocalii sau pro-băse. Aşa că atenţie!

Eu zic că merită văzut.

Şi dacă tot despre asta vorbim, vreau să vă reamintesc de celălalt blog al meu, care acum a devenit centrat pe fotografii/linkuri.