Acum ceva timp, scriitorul şi editorialistul Dan-Liviu Boeriu a publicat pe al său blog o recenzie la romanul Deaf sentence, scris de David Lodge. Ulterior, am achiziţionat şi eu această carte şi am observat două greşeli în articolul domnului Boeriu. În recenzia sa, dânsul povesteşte câte ceva din acţiunea cărţii şi la un moment dat spune că:
[...]Alex chiar îl invită pe profesor la o partidă de sex asezonat cu spanking, ceea ce-i provoacă lui Desmond apucături domestice insistente[...]
iar mai apoi, despre tatăl personajului principal, că:
Desmond îl veghează pe patul de moarte şi-i spală trupul împuţinat, după ce moare.
Recitind acestea, m-am gândit să-i semnalez cele două mici erori. Poate şi din cauză că am făcut câteva greşeli de scriere în comentariul meu, autorul recenziei mi-a răspuns că sau n-am citit cartea, sau sunt beat:
din două una: ori n-aţi citit cartea şi vă băgaţi în discuţie ca virgula între subiect şi predicat, ori n-aţi luat în seamă îndemnul înaintaşilor, conform cărora e indicat să nu vă aşezaţi la tastatură aflându-vă într-o accentuată stare de ebrietate. verdict: jos iliescu!
Beat nu sunt. Nici acum nici atunci. Şi de carte, ei bine am citit-o. Am citit ediţia lansată în 2009 în engleza originală de editura Penguin Books. Click pe link pentru dovadă. Dar domnul Boeriu insistă că nu am dreptate:
Nu ar fi jenant să copieze domnia sa pasaje din carte. Nu pentru mine, cel puţin. E jenant în schimb faptul că sunt acuzat în acest fel. De aceea am decis să redeschid volumul şi să copiez eu aici câteva pasaje.
Read the rest of this entry �
