Ce e prost şi ce nu mai e
November 3rd, 2008În DEX pă net, dacă ai să cauţi cuvântul prost, iată ce listă de sinonime vei găsi:
banal, bârfitor, calomnios, candid, cast, cinstit, clevetitor, comun, defăimător, denigrator, feciorelnic, fecioresc, inocent, lucrător, modest, neevoluat, negradat, neprefăcut, neprihănit, nevinovat, obişnuit, ordinar, ponegritor, popular, primitiv, pudic, rudimentar, simplu, sincer, umil, virgin, virginal.
Concluzie: virginii, neprihăniţii şi caştii sunt proşti. Soluţie: deduceţi voi.
Oricum, nu luaţi în serios (dacă nu vă convine). DEXul nu e lege. De fapt, nici legea nu e lege.
Totuşi nu credeam că prost poate să însemne şi pudic. Sună tare să-ţi spună cineva: “nu fii prost, dezbracă-te!”, nu?
Prost căutam pentru a-l înlocui cu un termen mai potrivit în editorialul meu din ziarul şcolii, deoarece d-na profesoară care se ocupă a insistat că e prea dur şi mă iau de anumite chestii în mod nejustificat.
Ah, da, da! Reapare ziarul şcolii şi, de data asta, eu sunt la conducere. Antipaticu de mine! Mâine probabil că iese primul număr pe acest an şi vă spun că este net superior dpvd calitativ faţă de cele din anii trecuţi, de care îmi tot băteam joc aici, pe blog. E mai informativ, mai la subiect, fără lălăieli şi umor ieftin. Nu mai e (acum citez pe un coleg:) hârtie de şters la fund.
Şi dacă tot vorbeam de editorial, de ce să nu-l ofer spre citire celor interesaţi şi aici? Ia vezi!
Tuturor ne place să fim critici, iar eu unul, de fiecare dată când citeam ziarul şcolii în anii precedenţi simţeam nevoia să-l critic aspru. Şi aveam şi de ce. Nu întâmplător interesul de a citi (darmite de a cumpăra) „Gojdiştii“ a fost aşa de slab. Pentru că liceul nostru se vrea ceea ce se vrea, mereu am socotit că ziarul şcolii trebuie să fie pe măsură. Chiar dacă e o banală foaie „de informare“, întotdeauna s-a pornit cu ambiţia să fie mai mult decât atât – un ziar. Şi un ziar adevărat trebuie să se încadreze în anumite rigori. Nu tocmai o treabă uşoară pentru elevii liceului nostru. În trecut n-am reuşit să impulsionez ziarul spre o direcţie pe care o consider bună, dar, acum că am acceptat rolul de a coordona editarea lui, sunt încrezător (deşi am fost iniţial sceptic) că voi face din el unul demn de lecturat.
Astfel, am strâns o mână de oameni din clasele colegiului şi i-am provocat să demonstreze că ştiu să facă muncă de jurnalist. Nu m-au dezamăgit. Vă prezint cu mândrie noua faţă a ziarului şcolii. Primul număr, unul „de încercare“, vă este dat moka şi vă invit insistent să-l citiţi, garantând că e mai interesant decât orice aţi văzut până acum în „Gojdiştii“. Iar de acum înainte să vă aşteptaţi la şi mai mult de la noi, căci şi noi aşteptăm să ne apreciaţi munca, cumpărând şi citind ziarul (hârtia costă). Ba mai mult, dacă vreţi să vă alăturaţi nouă, vă aşteptăm cu braţele deschise.
Acum îmi cunoaşteţi scopurile. Printre altele, vreau să arăt că, în timp, nu e greu să iei ceva ce suferă calitativ şi să-l transformi într-un lucru bun. Iar profesorilor noştri le transmit un mesaj: dacă îi prindeţi pe elevi că citesc acest ziar în ora dumneavoastră, nu-i pedepsiţi prea aspru.
Postări asemănătoare:
- Studcard te vrea prost
- Microbuze (continuare)
- Gojdiştii #1 (sub oblăduirea mea) – daunlod
- Chent
- Că n-ai cu cine!
