Alex Drăgan – "Revoluţia nu va fi televizată, e postată pe blog"

Bon giorno, amici! M-am întors din Italia cu diacriticile mele, înfierbântat dar mulţumit. Am văzut o grămadă de lucruri şi am avut un program foarte încărcat. Mangia specifică de acolo mi-a dat gaze, aşa că m-am pârţăit (ce cuvânt mişto) în Verona, Milano, Veneţia şi apoi Viena. Pe scurt:

Verona e overrated numai din cauza lui Romeo şi Julieta. O grămadă de turişti merg acolo să pună mâna pe sânul statuii Julietei. Cică e tradiţe: îndrăgostiţii se sărută în timp ce mâna unuia dintre ei e pe sânul respectiv şi asta îi uneşte… Mda, oraşul arată foarte mişto în rest.
Milano e bestial. Primul lucru impresionant – gara. Imensă. Am văzut domul, scala, pieţele de pe acolo şi castelul. Şi acolo era o chestie gen mâna pe sân, doar ca aici îţi băgai piciorul într-o gaură şi te învârteai. Am fost şi cu metroul şi cam atăt.
Veneţia e plină de americani şi merită văzută de oricine măcar o dată în viaţă.
Lago di Garda e cel mai mare lac natural din Europa. Are câteva staţiuni şi aminteşte mult de mare. Am fost în două locuri, la Peschiera şi la Bardolino. O zi am petrecut-o la Aqua Paradise, parc care face parte din Caneva World, chiar lângă Peschiera. Distracţie cu tona.
Viena e iar superbă. Centrul e imens, castelele masive dau plăcere ochiului, la fel ca domul, statuile şi clădirea operei.
Eu m-am distrat bestial, chiar maravioso. Chiar dacă am fost cu “colegii de cameră”, am găsit cu cine să mă simt bine. Am făcut şi o grămadă de poze, dar aşa de lene îmi e să postez din ele…

Alte lucruri vă mai scriu şi o altra volta. Ciau!

Postări asemănătoare:

1. Fara diacritice
2. Scurtă întoarcere