My journey to Debrecen
January 28th, 2007Ieri am descoperit o multime de lucruri noi. De exemplu, am aflat ce gust are un “zuzu”.
Am fost si in Ungaria. Motivul? Nici unul, sincer. Am luat cu ai mei niste HUF si am pornit cu masina spre Debrecen. Primul lucru interesant a fost trecerea granitei. Toata chestia a durat cam un minut. Am stat la coada de 3 masini, apoi am ajuns la doi politisti, unul ungur si unul roman (se vedea dupa uniforma). Cel roman ne-a luat buletinele, s-a uitat la noi si ne-a dat drumul. Fara alte acte, fara intrebari, verificari de portbagaj, “taxe” etc. Pana am ajuns la destinatie, am observat campia in care ma aflam. Ma simteam ca in Dobrogea caci la orizont nu se vedea nici urma de munti sau dealuri, iar eu nu sunt obisnuit cu asa ceva. Plaiurile erau impartite in loturi lungi de sute de metri, toate arate. Drumurile mult mai bune ca la noi. Ce mi-a placut cel mai mult a fost ca drumul era drept in mare parte, iar satele se vedeau lateral la ceva distanta, dar nu treceam decat prin foarte putine. Ganditi-va in Romania cand faceti o calatorie mai lunga cu masina, cum treceti prin fiecare sat pe harta si trebuie sa mentineti viteza sub 60 la ora (in Ungaria 70). Cand treceam prin ceva orasel sau comuna, nu puteam sa nu observ oficiile postale, cele mai sexy cladiri. Mici, verzi si cu logo atragator pe ele.
Cand am intrat in oras a inceput sa ninga. Prima data am vizitat “Debrecen Plaza”, un fel de “Lotus” ca in Oradea, dar mai mic. Era un complex comercial, cu multe magazine de haine, electronice, restaurante si cinema. Mi-a placut ca era foarte bine dotat cu parcare subterana din care puteai sa urci pe scarile rulante exact in centru. Mai era si o zona de acordare a primului ajutor, camere de supraveghere peste tot, zeci de televizoare cu plasma atarnand din tavan. Toate restaurantele imparteau aceeasi zona de mese. Am mai observat la market (ca Artima) ca ungurii sunt mari consumatori de lactate si branzeturi, iar carne mananca mai putin. A fost o experienta interesanta.
La Metro erau mai mult romani decat unguri. La Cora cam la fel. Am colindat mult timp facand cumparaturi. Am stat si am servit si ceva de ale gurii, ieftin si bun, si am gustat din berea originala ungureasca (e cam la fel ca Ursus). Mi-am dat seama ca maghiarii astia sunt mai civilizati ca noi. Se vede pe ei, comportamentul lor, micile gesturi, ca sa nu mai vorbesc de orasul in sine.
A fost obositor, dar deosebit de interesant. Mai mentionez numai ca la revenirea in tara, conform bunei traditii, am fost nevoit sa astept mai mult la vama.
Postări asemănătoare:
Librarie Online. Zilnic ultimele carti noi, promotii si reduceri. Carti pentru fiecare cu livrare din stoc.
