Alex TG – "Revoluţia nu va fi televizată, e postată pe blog"

eu dau
tu dai
el/ea dă
noi dăm
voi da-ţi
ei/ele dau

De ce studenţi la litere şi (mai grav) scriitori cu cărţi publicate conjugă astfel verbul a da? S-au schimbat normele limbii române fără să aflu eu?

Ma bate gându să lansez un concurs pe blog, să dau o carte de-a mea la un caştigător. Problema e că blogul acesta, adineauri înfloritor, a ajuns să aibă trafic redus la jumătate faţă de normalul de altădat. Ştiu că e doar vina mea şi poate a faptului că mi-am pierdut rapid fanii liceeni (era când mă citea mai jumate din liceu, cu profi cu tot). Plus de asta, nu-mi mai promovez blogul cum o făceam înainte.

Sunt scârbit de faza asta cu flacăra violet. Am zis că n-o să scriu legat de ea, uite că totuşi o fac. Dacă faze tâmpe din presă, cum era moda cu 2012, mă stimulau să comentez, asta cu flacăra mă scârbeşte în aşa hal încât nu pot decât să-mi exprim tristeţea. Tristeţea că presa românească a ajuns în halu în care e. Şi nici nu ştiu până la urmă care-i faza cu flacăra violet (şi numele sună penibil), văd doar zeci şi zeci de articole în ziare şi bloguri. E normal ca presa să fie amorţită după campania electorală, când aveai ce scrie şi aveai cum sa faci rating la tv. Criza face situaţia de faţă şi mai naşpa, vezi câte ziare au dat faliment. Şi e normal să apară tot felul de ştiri de tip tabloid, dar bă! Nici chiar aşa.

Şi stai. Văd căutând pe google că discuţia asta a fost lansată de un politician. Asta e şi mai şi. Ca să vezi ce noi, opinia publică, avem de digerat din partea politicienilor. Nu e nimic nou aici. Ca un apropo, şi eu am avut de suportat acelaşi lucru când am schimbat azi un bec din tavan. Praf în ochi.

Asta văd acuma când am de învăţat ştiinţe politice. Ce faină e politica!
Auzi tu, ezoterism şi paranormal în politica românească. Bine că n-o fi Geoană ceva extraterestru!

Paginademedia.ro are o problemă cu numele oamenilor, şi una dubioasă. Dubioasă pentru că, în articolul despre cum emisiunea lui Bahmuţeanu a luat o megaamendă de la CNA, numele lui Răsvan Popescu (preşedintele CNA) apare corect, deşi ar fi uşor de greşit. Dar asta nu e tot, că v-am explicat de dubios, dar nu şi de problemă.

Problema e, după cum se vede mai sus în imaginea capturată de pe site, cu numele lui Mihai Mălaimare. Jurnalistul care a publicat ieri ştirea ba îl numeşte corect, ba îl face Mălai Mare. Mălaimare este un membru CNA, actor, regizor, fost comunist (apoi PSD-ist, apoi PNL-ist) pe care, oricum, îl cheamă ciudat. De ce însă am alege să ne batem joc aşa de el încât să-l botezăm Mălai Mare?

Acuma serios, cum ar fi să te cheme Mălai Mare? Să te strige prietenii Mălai. Să întrebe de tine: - Cum mai e Mălaiu? – Mare, frate. N-ar fi naşpa? Oare nu s-a întrebat asta jurnalistul respectiv înainte să îl batjocorească pe om?

Irod e şi pe twitter acum!

E pe times.ro o postare foarte tare care zice de unde provin de fapt numele de partide din România:

PSD – Partidul Sociopaţilor Demodaţi
PD-L – Partidul Delincvenţilor Liberi
PNL – Partida Nebuniilor Legalizate
UDMR – Ungurii Demenţi Marginalizaţi în România
PC – Prelucrarea Conservelor

Şi asta.

N-am mai pus pe blog o poezie de mult timp. Anul ăsta deloc. V-aţi dat seama, sper, că pe blog îmi pun dintre poeziile cele mai puţin reuşite, pentru că pe cele bune mi le păstrez pentru publicare serioasă. Şi dacă mă mişc bine şi am noroc, anul acesta (cine ştie?) poate abordez sau sunt abordat de o editură pentru un volum. Propriu, de data asta.

Astăzi am primit un frigider nou nouţ la apartamentul unde stau în chirie. Trebuie să stea vreo 8 ore înainte să fie băgat în priză, motive de temperatură.

Alex_TG: il cheama
Alex_TG: syda
Dumbi: rofl
Dumbi: daca as fi base
Dumbi: as bate-o

Ieri am văzut pe net (tot la radio eram) ştirea cum că Elena Băsescu deja a şi stabilit data nunţii ei cu Bogdan Ionescu Syda. Da, aşa îl cheamă.

Şi acuma îmi vină să întreb: cum? De unde o putut ieşi aşa un nume? Şi dacă îl cheamă Ionescu, nu îi ajunge? De ce naiba n-a renunţat la Syda? Sau nu poţi scăpa de Syda, e pe viaţă? Acum şi EBA, fata lu tata, o să aibă Syda. Şi poate pe viaţă şi ea. Eu unul mă îndoiesc că o să îşi schimbe numele. Totuşi… e nume de preşedinte. Nici eu nu aş renunţa la un nume de preşedinte pentru Syda, oricât de prost ar fi acel preşedinte! Nici dacă aş fi fiica lui Hitler nu mi-aş da numele pentru… Syda.

Pe de o parte sunt femei…

…apoi vin bărbaţi.

Aşa zice google.

Cseke Attila poate să îmi mănânce… fast-foodul.

Liniştit citeam azi ştirile pentru buletinul de la ora 12 la radio şi ce văd? Guvernul discută să introducă taxa pe fast-food, asemănătoare taxei pe viciu, pentru că e dăunător să înfuleci şaorme şi să bei cola toată ziua. Pare corect.

Dar dacă eu mă grăbesc la curs sau undeva şi nu am mâncat nimic toată ziua pentru că nu am avut timp (cu programul meu încărcat), sunt în mijlocul oraşului şi aş vrea să îmbuc ceva din fugă, atunci trebuie să plătesc mai mult numai pentru ca să aibă ministerul sănătăţii mai mult bani în buget? Frate, dacă eu nu mănânc şi fac foame, mi se duce dracu sistemu imunitar, slăbesc, îmi pierd energia mai repede, devin mai susceptibil la boli. Asta vrea ministerul sănătăţii? Nesănătatea?

Eu cred că e mai sănătos să bag repede nişte calorii în mine decât să fac foame. Minunile astea ce ne guvernează or să facă o listă cu produse dăunătoare care trebuiesc taxate. Dacă bagă şi pe cele de patiserie, e chiar culmea.

Sunt chestii ca astea care puţin câte puţin te revoltă şi te frustrează legat de ţara în care trăieşti. Şi mai zic odată: bravo ălora care l-aţi votat pe Băsescu!

Încep prin a spune că an nou fericit la toată lumea. Nu ştiam ce să scriu, aşa că vă dau o dumă de-a mea:

Conform lui stukas, unul dintre cei mai activi autori de pe site-ul 123urban – Dicţionar urban, există următoarea expresie: “a prinde drăgan“. Şi este acelaşi lucru cu expresia “a-i pica cu tronc”. Asta cel puţin din 2006. Numai că eu abia acum am aflat, acuma vreo săptămână. Uitaţi aici cum este explicat:

prinde drăgan, a

*
1. a se îndrăgosti, a-i pica cu tronc, a-i fi dragă

Deci wow! Numele meu apare într-o expresie! Păcat că nu e uzuală. Adică băi, numele tău în câte expresii apare? Eh? Ai văzut? Te-ai prins? Ai prins?

Update: mi-am dat seama de o chestie: conform expresiei, toate cele care-şi dezvoltă o simpatie pentru mine şi li-s drag de fapt prind drăgan de Drăgan. Nu? Au prins drăgan de mine. Nu-i tare? Prinzi drăgan de Drăgan şi toţi banii mei. Haha!

Ce rapid ne apropiem măi de sfârşitul lumii! Vă daţi seama? Dacă ar fi chestia asta cu sfârşitul lumii ca o dată exactă acceptată de tot creştinismul, cred că s-ar face o grămadă de colinde noi, de melodii, piese de teatru (filme sunt destule) şi de pluguşoare. Aho aho copii şi fraţi, pierdeţi vremea! De ce staţi? S-ar da lumea peste cap cu totul din punct de vedere economic. Heh, cred că arabii ar ajunge să controleze toată economia lumii. Ce haos… Noroc ca n-a fost conducerea bisericii făcută din aşa proşti încât să inventeze şi aşa ceva. Au fost alţii mai proşti cu culte care dădeau data exactă a sfârşitului şi apoi s-au făcut de cacao. Ce amuzant cum simpla şi banala logică nu funcţionează la unii… Băi eu aş face studii pe populaţia americană să-i compar cu europenii la chestiile astea.

Aaa, gata. Am deviat prea tare. Deci, ember, nu vine sfârşitul lumii, ci doar începutul unui alt ciclu. Aşa că şampania să curgă!

Se termină anul secundă, iar eu în loc să mă chillaxez ca tot omu în vacanţă, mă stresez cu şcolile înalte şi, mai exact, cu un proiect lat şi complex al cărui deadline în 6 ianuarie este. Dar destul despre asta.

Ştiţi că multă lume, la sfârşit de an, trage o linie imaginară şi face un fel de bilanţ al realizărilor principale, al succeselor sau eşecurilor? Da, eu nu fac asta. Am impresia că dacă faci aşa e ca şi cum ai pune undeva un punct şi ai da enter. Iar asta înseamnă schimbare. Eu nu vreau să fac asta, să iau anul nou ca şi pe un nou început. Ca şi ăia care zic că “gata, de anu ăsta…”, nu nu nu. Păi uite: pentru mine 2009 a fost cel mai productiv an din viaţă. Aşa că de ce să mă opresc din ritm? Vreau să o ţin tot aşa. Deci, ember, fără bilanţuri şi new year resolutions, că eu nu fac un început, ci o continuare. Încă ceva şi vă las.

Am observat o dumă tare! Faţă de anii trecuţi, când toată lumea umbla cu cefaciderev-ul în gură, anul acesta singurii care mă întreabă sunt cei cărora le pasă (sau cei pe care i-am întrebat eu primul). Motivul: nimeni nu ştie ce să facă de revelion. Pe lângă acest crăciun anost (cel mai sec din viaţa mea), se anunţă la fel şi revelionul? Chiar foarte mulţi mi-au spus ca nu au nici un plan, nici astăzi.

Scriam aici că cică ar fi o superstiţie cum că cu cât bei şi petreci mai bine în noaptea de revelion, cu atât îţi va fi anul mai bun. Păi dacă e aşa, ce ne facem cu 2010?