Alex Drăgan – "Revoluţia nu va fi televizată, e postată pe blog"

Binecuvântaţi fie bătrânii beţivi. Sunt un lucru bun pentru societate, fiindcă reprezintă o veşnică sursă de vorbe de duh, proverbe şi nelimitate urări de bine. Chiar dacă put şi sunt murdari, iar după ce oferă mâna la salut uită uneori s-o decleşteze pe a ta, mereu reuşesc să mă binedispună. Şi mereu mă simt flatat ca o astfel de persoană vârstnică să îmi ureze mie, un tinerel novice, atâtea lucruri bune, de la sănătate în sus. Astăzi, de exemplu, iar am encauntăruit un astfel de om, care, împleticindu-se în mers, a venit la mine şi mi-a spus una true de tot: din beţie omu se poate trezi, dar din prostie ba! Nu ştiu ce conotaţii trebuia să aibă când mi-a zis-o, poate nici el nu ştia, c-o fi auzit-o de la alţii, dar oricum l-am aprobat şi totul a fost ok, căci a început cu o rafală de urări de bine.

Neavând alt subiect, un coleg s-a lansat cu mine în următorul dialog:
El: Nu te-apuci de fumat?
Eu (amuzat): Nu. Ce rost are?
El: Nu ştii ce fain îi!

Am mai fost amuzat şi la ora de religie, despre care voiam să scriu cu mult timp în urmă, dar am tot ezitat. Iată, acum nu mai pot abţine. Observat-am că sunt singurul om din şcoală care ar prefera să facă religie ca lumea, decât să piardă ora vorbind despre alte religii, pocăiţi, magie, fantome, ştiri de ora 5, codul lu da Vinci, 666, avort, adolescente însărcinate şi altele (nu prea sunt atent). În fine, la ultima astfel de oră, proful s-a pus pe sondaje. După un intro care să trezească interesul, curiozitatea şi să stabilească o atmosferă “de gaşcă” proful ne pune să ridicăm mâna cei care fumăm. Desigur, fiind a 11a, nu ne mai sinchisim să răspundem sincer la această provocare. Astfel, jumătate din clasă era cu mâna pe sus. După câteva alte vorbe, se intră în subiectul alcoolului şi iar ne pune să ridicăm mâna cei care bem, “da sincer amu”. Sigur, aici au fost mai puţini care să ţină mâna drept ridicată cu tupeu, parcă parcă ceva nu era în regulă. Până la urmă cu toţii s-au lăsat convinşi. Curiozitatea profesorului nu era încă satisfăcută, şi deci zice la o adică: “care dintre voi v-aţi îmbătat în ultima sâptămână?”. Apoi a întrebat cu două săptămâni, o lună, de revelion. Curios, astfel de subiecte nu trezesc mare interes între elevi, dar când vine vorba de a spune unui profesor… deja e altă treabă. Vă imaginaţi că ochii tuturor erau aţintiţi la el. Ok, mai departe încearcă să nu pară penibil, iar după o mică introducere ne pune să ridicăm mâna cei care ne-am început viaţa sexuală. Hopa-şa! Deci iaca ce întrebare. Să vedem cine se încumetă. Mă uit spre clasă. Nimeni. Toţi zâmbeau în tăcere şi se uitau unii la alţii. Şi nimeni nu ridicat-a mâna. Trebuia să fie unul primul ca să se îi stârnească şi pe ceilalţi, dar n-a fost. De era, rămânea singur şi ăla sau aia. Ruşine? Imaturitate? Pentru unii e evident că răspunsul ar fi da, dar totuşi. Dacă mi-am început viaţa sexuală şi nu sunt în stare s-o recunosc de faţă cu colegii înseamnă că nu am fost destul de matur pentru aşa ceva?

Postări asemănătoare:

1. Nou şi cu trei de X