Alex Drăgan – "Revoluţia nu va fi televizată, e postată pe blog"

…iar eu sunt aici sa comentez.
Fiindca cei care au articole in “Gojdistii” (foaie informativa, nr. 36, noiembrie 2006, 8 pagini, 1 ron) si-au asumat tot ce au scris in momentul in care au facut-o, tin sa mentionez si numele acestora in continutul a ceea ce urmeaza. Si voi fi sincer, nu voi exagera si nu voi tine cont de relatiile mele cu autorii articolelor respective.

Numarul acesta mentine “ziarul” la nivelul jalnic la care a fost setat de cel precedent. Daca nu e plictisitor, e amuzant (in a bad way). Unii zic ca suntem o generatie de analfabeti. Incep sa cred ca au dreptate. Lasand la o parte continutul propriu zis, avem spatii, virgule si ghilimele puse haotic, cand sunt puse. E greu sa scrii cu diacritice corect. Un plus fata de celalalt numar ar fi aranjarea in pagina, care e multumitoare. Si incepem analiza.

Cand eu scriu un post pe blog, il termin, iar inainte de a-l publica, il recitesc, sa ma asigur ca nu am greseli de typing si ortografie. Madalina din clasa a 11a s-ar putea sa aiba degetele prea mari sau sa fi fost prea grabita cand a scris “Interviu cu noua presedinta a consiliului elevilor” (care se vrea editorial). Textul e plin, plin de greseli: acesora, icheierea, avea sa castige in mai tarziu, icrederea, insitat etc. Se incearca laudarea colegei de clasa, noua presedinta a consiliului elevilor (cu C si E mari), care s-a prezentat cu “un plan extreme de bine intocmit”. Interviul propriu zis nu se intinde decat pe mai putin de jumatate din articol, care pare a fi scris la inceputul anului scolar.

Galfi (colegu meu, badea, sefu clasei, sefu departamentului presa etc) pune in urmatorul articol poza de la umplerea buteliei si ne spune despre lucrarile care se fac in scoala de atata amar de vreme, insistand pe ideea ca muncitorii vor sa ne acorde (elevilor) sansa de a afla cum e viata la sat (“sa te faci de noroi pana la glezne”). Fiecare cu opinia lui. Nimic nou si informativ aici, decat un comentariu asupra ceea ce se intampla. Acest lucru se vede mai ales in faptul ca Galfi nici nu s-a interesat macar sa precizeze scopul lucrarilor care se efectueaza in curtea scolii. De fapt, si-a facut treaba: a scris ca nimeni nu stie. Il laud pentru faptul ca si-a recitit articolele si le-a corectat de greselile care apar, in scriere, la orice persoana. Pacat ca o mare parte din restul “ziaristilor”, “viitori castigatori ai premiului Pulitzer”, nu au facut acest efort.

Urmeaza un mic “column” despre “marele eveniment” pentru liceu, balul bobocilor. Alexandra Moisa, de aceasta data, demonstreaza ca stie sa scrie cat de cat, dar nu da nici o informatie noua asupra subiectului.

Apoi vin cateva vorbe despre cum s-a sarbatorit Halloweenu la noi in scoala. Un Dan din a 11a ridiculizeaza activitatea desfasurata in sala festiva din acea zi. Ca raspuns la pretentiile lui de dovlecei, ghirlande si usturoi i-as raspunde: “What did you expect?”. Mi-am raspuns la intrebare… ziaru asta e de vina. Ca un apropo, vreau sa mentionez ca articolele semnate de cei de clasa a 11a sunt la subiect si destul de bune in contextul in care apar, deci nu prea comentez.

Intorc foaia acum si vad pagina intitulata “De vazut, de citit, de ascultat”. Interesant titlu, mai ales cand iti dai seama cat de aiurea e. Galfi ne prezinta aici cate ceva despre concertul Iris la Oradea. E un articol scris in maniera foarte subiectiva si asta cam deranjeaza, dar e ok.

Malaiesh Adi, alt sef de clasa de a 9a, isi etaleaza cultura sa muzicala indoielnica. Articolul e cam ceea ce imi place sa numesc “reclama nesimtita”. Descrie un mic club din oras (Podz Cafe) asemanator unei reclame de la tv: “Era noiembrie, era frig si afara erau nori…”.

Messu ne influenteaza si se vede. Cristina din aceeasi clasa lol. Adica tocmai ti-am citit articolu si am observat cum iti place sa faci propozitii fara predicat. Dupa cum se exprima, se vede clar ca e fata si ca e confuza. De aceea are un limbaj pe hartie mai “special”. Ea si Tanca (mai incolo) incearca sa foloseasca un limbaj cu caracter oficial amestecat cu cel de “vraja marii”, specific adolescentelor de acest gen. Deci ea zice de balul bobocilor. Al cui bal si de cine e organizat uita sa mentioneze, sau poate sunt eu prea prost sa imi dau seama. Si acesta e prezentat in viziune prea subiectiva, dar acopera evenimentul destul de bine. Imi permit sa extrag un fragment ca sa va prindeti de ce e vorba: “si lumea statea pe unde apuca caci suspansul crestea pe masura ce timpul trecea.” Jurnalism professional…

Pe scurt, trecem peste interviul cu domnul Cucer, profesor de fizica, facut fara culoare in mod total obiectiv. Autorul e de clasa a 9a.

Ceea ce imi place la numarul asta fata de altele, e ca subiectele au, in mare, legatura cu scoala mea. Raluca Tanca (din clasa de a 10a de filo) povesteste cu ce impresii a ramas din excursia in Cracovia (Polonia), cu stop la Auschwitz, organizata de scoala. In principal e vorba de transportul pana acolo, cum a trebuit sa stea “ca sardinele” in mini-bus si cum a dormit, somnul fiind “intrerupt de un soare cu dinti”. Foarte tare, nu? Avem apoi o incercare (nefericita) de a descrie atmosfera din Auschwitz si “camarele de gazare” de acolo. Putin spatiu a ramas pentru a zice ceva despre ceea ce ar trebui sa fie cel mai important, Cracovia. Din pacate si acest spatiu e umplut de niste prelungiri cum ar fi “Cracoviiiiiiiaaaaaaaaaaa!!!!!!!!”. Nu stiu ce gandea Raluca cand a scris asta, mai ales pe unul din randuri, care contine atat: “:)”. Ideile sunt imprastiate (ca si ale mele acum, dar eu am scuza ca scriu mult si ma grabesc) si revine la ele cu “Aaa…da” ca si un fel de “am uitat sa zic ca” (pentru necunoscatori).

As avea prea multe de zis despre articolul domnsoarei Rinlanda, numit “Din seria Piromanii sau cum sa dai foc la chestii impaiate”. Ea explica sub forma unor instructiuni de instalare ale unui televizor cum un elev de gimnaziu mic si prost da foc la ceva pasare impaiata din zona laboratorului de biologie. E lipsit de sens si nici nu e amuzant. Pe deasupra, “glumeam” in engleza nu e “jockin”, asa ca data viitoare cand vrei sa scrii ceva sa vada tot liceul mai invata sa scrii inainte, Rinlando! Si cand insiri ceva te hotarasti inainte daca pui punct sau “;”. Nu inteleg cum au lasat-o sa scrie la ziar. E pasta rau…

M-am enervat. Nu am ras deloc la “Legile elevului”, articol scris (prost) de una Monica din a 9a. Tocmai am intrebat-o pe messenger daca a luat ceea ce a scris de pe un site. Mi-a raspuns ca da, iar acum ma tot intreaba cine sunt. Prin urmare, mai bine sa sarim peste aceasta cititoare de Cool Girl, avand in vedere ca ceea ce apare pe pagina nu e meritul ei…

Probabil cea mai penabila faza din tot asa-zisul asta ziar e “Rock vs Manele”, scris de fiica unui profesor din scoala. Tot ce pot sa spun despre ea e ca nu stie pe ce lume e si nu stie nici sa puna doua ghilimele bine, ca orice om. A tot pus intrebari colegilor ei (carora le-a mentionat nickurile – lol) pentru a face un fel de comparatie intre cele doua genuri. Ideea ca nici acestia nu stiu ce asculta (punk si black in acelasi timp?) si confunda trupa Cradle of Filth cu “Cradle of Filtht”. La un moment dat apare intrebarea “ce parere ai despre campania Bisericii/Parlamentului pentru a desfiinta concertele rock?”. In primul rand, nu a existat niciodata in Romania asa ceva, si in al doilea, concertele rock nu sunt ceva despre care poti spune ca se pot desfiinta. Si iar avem probleme cu limba romana, vrem sa aratam lumii cat de bine invatam noi (sau suntem invatati) in scoala sa ne exprimam. Eu propun sa nu ii mai lase pe astia de a 9a sa scrie in ziar, ca ne fac scoala de rusine. Mai departe am ras la o faza bestiala: intrebarea e “ce parere ai despre rock/rockeri?”, iar raspunsul m-a spart de tot: “nu le plac manenele ca n-au bani de dedicatii“.

Rapid trec la cel mai grozav articol. Florea Marc a venit in a 9a di pesti Prut, din Moldova, sa ni spuna cu mandrie ca el e copil “daruit cu harul lui dumnezeu” (cu D mic). In acest articol care se vrea filozofic numai el stie ce vrea sa zica, eu nu am putut sa inteleg nici la a 5a lecturare. Are prea multe greseli de scriere. Flore e un frustrat care tine prea mult sa o laude pe Cleo Stratan si nu stie limba romana prea bine. Imi pare rau.

Asemanator celui din numarul trecut, testul care incheie ziaru e o tampenie majora. Titlul e “Cat de gojdist esti?”. Eu personal, nu stiam ca “gojdist” e un adjectiv, dar iata cate lucruri noi se pot invata din asa ceva. Eu sunt gojdist 100% daca: nu stiu cine a fost Gojdu, nu imi place sa pictez, nu stiu minim 2 locuri unde se fumeaza, nu am player si nici mobil cu mp3, dar am participat “la o activitate organizate de Consiliul Elevilor”. Ce legatura are faptul ca am fost in minimum 2 tari si ca am sau nu am 90% din garderoba compusa din haine originale (nu am) cu scoala? Nu stiu.

Multe intrebari si nelamuriri ar iesi din citirea “foii informative”, noroc ca nu sunt atat de prost incat sa iau acest ziar in serios (adica sa afirm ca ne reprezinta). Mi-ar fi rusine…

P.S.: Monica mi-a zis ca ea nu citeste Cool Girl. Greu de crezut…

Postări asemănătoare:

1. Ziaru scolii se intoarce (iar si din nou)
2. Ziaru scolii se intoarce (sa ne bantuie)
3. Teorema: Ziarul scolii puteeeee!!!! Demonstratie:
4. Review – revista şcolii la Pedagogic
5. Revista şcolii